MOȘTENIREA PĂRȚII SOCIALE ÎN SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

Cabinetul avocatului Andrei Tarîța > Articole > Drept > MOȘTENIREA PĂRȚII SOCIALE ÎN SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

Moștenirea părții sociale într-o societate cu răspundere limitată

Moștenirea părții sociale într-o societate cu răspundere limitată (în continuare – SRL) este un proces laborios şi de lungă durată. Practica demonstrează că în cazul aplicării legislației care reglementează moștenirea părților sociale apar diverse întrebări. Majoritatea dintre acestea sunt determinate de o „împletire” complexă, în astfel de situaţii, a drepturilor succesorale, corporative și familiale.

Ce este moștenirea

Moștenirea presupune transmiterea patrimoniului (masei succesorale) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Procedura de transmitere a patrimoniului succesoral este reglementată de Cartea a patra „Moștenirea”, titlul I, din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 (în continuare – CC).

Tipurile de moștenire

Potrivit art. 2164 din CC, moștenirea are loc în temeiul legii și/sau conform testamentului. În măsura în care cel care a lăsat moștenirea nu a dispus altceva prin testament, moștenirea trece la moștenitorii legali. Astfel, din punct de vedere al izvorului vocaţiei succesorale, moştenirea poate fi legală sau testamentară.

Moştenirea legală se aplică de fiecare dată când nu există un testament valabil sau dacă testamentul se referă doar la o parte din masa succesorală. Altfel, spus, dacă testamentul face referință numai la o parte din patrimoniul succesoral, în privinţa părţii neincluse în testament se aplică moștenirea legală.

Moştenirea este testamentară în situaţia în care testatorul, înainte de decesul său, a întocmit un testament și a dispus asupra masei succesorale.

În cazul moștenirii legale masa succesorală se distribuie în conformitate cu clasa moștenitorilor, stabilită de lege (de la clasa întâi, care include descendenții defunctului, și până la clasa a cincea, care include strămoșii mai îndepărtați ai defunctului și descendenții acestora).

Alăturat fiecărei clase de moștenitori legali, soțul supraviețuitor are vocație succesorală și în funcție de clasa moștenitorilor chemați să culeagă moștenirea, cota-parte cuvenită acestuia este variabilă, de la 1⁄4 până la întreaga moștenire1.

În ceea ce privește părțile sociale din capitalul social al SRL sunt de ştiut următoarele.

Dacă a fost întocmit un testament, la determinarea moștenitorilor și a ceea ce este inclus în masa succesorală, de regulă, nu apar careva dificultăţi. Moștenitorul nu se confruntă cu întrebarea în care societate poate deveni asociat și ce părți din capitalul social al acesteia va dobândi, deoarece toate acestea sunt consemnate în testament.

În cazul moștenirii legale situația este mai complicată. În primul rând, patrimoniul succesoral urmează a fi împărțit între toți moștenitorii aceleiași clase şi, în al doilea rând, pot apărea situații în care moștenitorii nici nu știu despre deținerea de către defunct a participațiunilor în careva SRL.

Totodată, soțul supraviețuitor poate ascunde de moștenitori faptul că, în cadrul căsătoriei cu defunctul, a dobândit părți sociale într-o societate. Dacă participațiunile au fost înregistrate pe numele soțului supraviețuitor, moștenitorilor le va fi dificil să dobândească astfel de informații pentru a putea include în masa succesorală cota-parte a defunctului din acele participațiuni.

Acceptarea moștenirii

Până la 01.03.2019 moștenitorii trebuiau, în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii (data decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de judecată) să depună la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau să intre în posesiunea patrimoniului succesoral. Începând cu data menţionată nu mai există termenul de 6 luni pentru acceptarea moștenirii. În prezent moștenirea unei persoane decedate trece în mod automat la moștenitori, iar aceştia au la dispoziție 3 luni ca să renunțe la ea. În acest scop ei trebuie să depună la notarul care desfășoară procedura succesorală o declarație de renunțare la moștenire.

Moștenirea poate fi acceptată prin două modalități:

  • în mod implicit, la expirarea termenului de renunțare (3 luni de la data la care moștenitorul află despre transmiterea averii către moștenitori și despre temeiul chemării sale la moștenire),

sau

  • în mod expres, prin depunerea unei declarații de acceptare a moștenirii în formă autentică la notarul care desfășoară procedura succesorală, înainte de expirarea termenului de renunțare.

În cazul părţilor sociale din SRL, suplimentar la actele care justifică devoluțiunea succesorală, moștenitorul va prezenta notarului copia Statutului societăţii și Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice și al întreprinzătorilor individuali (în continuare – Registru de stat). După ce notarul va constata cu certitudine faptele necesare pentru justificarea cererii privind eliberarea certificatului de moștenitor va fi eliberat certificatul respectiv.

Dacă moştenitorul legal sau testamentar a depus cererea de acceptare a moştenirii, prezentând la biroul notarial actele necesare, iar notarul refuză nejustificat eliberarea certificatului de moştenitor, moștenitorul poate contesta acțiunile notarului în instanța de judecată, care va examina acțiunea în ordinea contenciosului administrativ2.

Dobândirea calității de asociat

Moștenitorul este, în primul rând, un succesor în drepturi și obligații și doar indirect – dobânditor al proprietății defunctului. Astfel, în cazul moștenirii unei părţi sociale în capitalul social al SRL, acceptarea implicită a moștenirii nu este suficientă pentru exercitarea drepturilor moștenitorului de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale actului de constituire. Aceasta se explică prin faptul că, atât societatea, cât și asociații sunt înregistrați în Registrul de stat3 . Deci, opozabilitatea acestei calități și, respectiv, tot spectrul de drepturi asociate calității date moștenitorul le dobândești din momentul operării în Registrul de stat a modificărilor privind dobândirea părții sociale în baza certificatului de moștenitor.

Potrivit Legii privind societățile cu răspundere limitată 135/2007, sunt posibile două opțiuni pentru dobândirea părților sociale:

  • cu acordul asociaților (dacă este prevăzut de statutul societății), adresând în acest sens o cerere administratorului societăţii, care o va aduce la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data depunerii;
  • fără consimțământul asociaților (în mod implicit, dacă statutul nu stabilește o astfel de cerință).

Pot fi cazuri în care actul de constituire prevede dobândirea de către succesor a calității de asociat doar cu acordul celorlalți asociați, iar acordarea unei astfel de calități succesorului îi este refuzată. În astfel de situaţii orice asociat sau societatea sunt obligați să dobândească partea socială a succesorului la un preț nu mai mic decât cel mai mare preț dintre prețurile oferite de asociat/asociați sau de societate și prețul determinat în baza valorii activelor nete la data prezentării de către succesor a actului care atestă dreptul asupra părții sociale dobândite prin succesiune (certificatul de moștenitor/hotărâre judecătorească).

Valoarea activelor nete ale societăţii se confirmă de către un auditor. Prin acordul părților, prețul părții sociale poate fi determinat de un evaluator independent. Cheltuielile aferente confirmării valorii activelor nete de către un auditor sau, după caz, cele aferente evaluării vor fi suportate de societate. În cazul în care cheltuielile respective au fost avansate de către moștenitor, acesta din urmă poate solicita societății compensarea lor.

Este de menţionat că dacă, în termen de 3 luni de la data prezentării de către succesor a actului care atestă dreptul asupra părții sociale dobândite prin succesiune, niciunul dintre asociați și nici societatea nu dobândesc partea socială, succesorul dobândește de drept calitatea de asociat, fiind în drept să se adreseze la Agenția Servicii Publice cu o cerere pentru operarea modificărilor de rigoare în Registrul de stat şi și înregistrarea calității sale de asociat.

Înregistrarea modificărilor în Registrul de stat

Pentru operarea modificărilor în Registrul de stat, moștenitorul va depune o cerere în acest sens, la care va anexa copia buletinului de identitate și certificatul de moștenitor. În cazul depunerii cererii de către un reprezentant, se va anexa și procura notarială prin care reprezentantului i-au fost acordate astfel de împuterniciri.

Dacă statutul societății prevede exprimarea obligatorie a acordului asociaților, moștenitorul va prezenta suplimentar și hotărârea adunării generale extraordinare a societății prin care a fost aprobată dobândirea părţii sociale. Hotărârea în cauză se adoptă cu un cvorum nu mai mic decât majoritatea voturilor tuturor asociaților.

Algoritmul de moștenire a părții sociale

Procesul de moștenire a părții sociale în SRL poate fi structurat în câteva etape:

  1. Adresarea către notar cu o cerere privind deschiderea procedurii succesorale, depunerea declarației de acceptare a moștenirii și solicitarea eliberării certificatului de moștenitor.
  2. Obținerea certificatului de moștenitor. Notarul va elibera certificatul de moștenitor după primirea actelor care atestă întinderea masei succesorale și constatarea faptelor necesare pentru justificarea cererii privind eliberarea certificatului de moștenitor, dar nu mai devreme de o lună din data ultimei publicări despre deschiderea procedurii succesorale4
  3. Notificarea societății despre intenția de a deveni asociat, cu anexarea copiei certificatului de moștenitor.
  4. Înregistrarea modificărilor în Registrul de stat. După efectuarea modificărilor respective, moștenitorul devine asociat cu drepturi depline și opozabile terților.

Astfel, în funcție de circumstanțe, moștenirea părților sociale în capitalul social al SRL este un proces mai mult sau mai puțin dificil. Considerăm că dobândirea părții sociale fără dificultăți sau cu dificultăți minime ar fi posibilă dacă moștenitorii, asociații și administratorul societății vor acționa de comun acord. La apariţia chiar și a celui mai mic conflict de interese, situația poate să degenereze într-un blocaj, care va fi depăşit doar după un proces judiciar îndelungat.


1Potrivit art. 2185 alin. (4) din CC, în lipsa moștenitorilor de clasa întâi și a doua și dacă bunicii nu sunt în viață sau dacă aceștia au decăzut din dreptul la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.

2Potrivit art. 10 alin. (5) din Legea privind procedura notarială nr. 246/2018.

3Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220/2007.

4Potrivit art. 10 alin. (5) din Legea privind procedura notarială nr. 246/2018, dacă notarului nu îi este cunoscut domiciliul persoanelor interesate, informaţia despre deschiderea procedurii succesorale se publică şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau într-un ziar naţional.

Leave a Reply